Ce s-a întâmplat în secolul trecut în industria alimentară (în SUA!)...
Toată lumea încearcă să descopere următorul “cel mai bun lucru după apariţia pâinii feliate”. Făcând
un bilanţ al secolului trecut, Institutul pentru Tehnologii Alimentare din Chicago a realizat un clasament al celor mai importante aplicaţii în industria alimentară înainte şi după ce s-a introdus pâinea feliată în 1930.
• Anii 1900 - ambalarea în vid, care a eliminat aerul din ambalajele alimentare, are rolul de a prelungi termenul de valabilitate al produselor alimentare. Procesul de hidrogenare a fost aplicat pentru a împiedica râncezirea grăsimilor nesaturate. în Statele Unite şi Marea Britanie s-a brevetat sterilizarea alimentelor cu radiaţii ionizante. Au fost comercializate primele fructe congelate şi s-a aplicat congelarea peştelui pe scară largă.
• Anii 1910 - prima linie industrială de fabricare a pastelor făinoase în Statele Unite.
• Anii 1920 - Clarance Birdseye a pus la punct procesul de congelare rapidă pentru alimente; au fost comercializate primele loturi de legume blanşate congelate. Blanşarea înainte de congelare are rolul de inactivare
a enzimelor ce determină modificarea culorii şi apariţia unor arome nedorite în timpul păstrării produselor în stare congelată, îmbunătăţind calitatea legumelor după decongelare. Fortifierea alimentelor a început să se aplice în anul 1924 cu adăugarea iodului în sarea de masă.
• Anii 1930 - procesul de liofilizare a fost inventat pentru a păstra calitatea produselor alimentare. în 1933 s-a adăugat pentru prima dată vitamina D în lapte prin iradiere cu ultraviolete.
• Anii 1940 - s-a aplicat pe scară largă automatizarea proceselor tehnologice în industria alimentară. Pentru aprovizionarea trupelor militare din Europa s-au produs pe scară largă alimente concentrate, congelate şi deshidratate (de ex. sucuri de citrice concentrate şi congelate). în 1940 a fost aplicată pentru prima dată îmbogăţirea făinii cu vitamine şi fier. S-a dezvoltat procesarea şi ambalarea aseptică cu scopul de ameliorare a calităţii produselor alimentare, securităţii şi menţinerii nutrienţilor în produs.
• Anii 1950 - a apărut ambalarea în atmosferă controlată cu scopul de mărire a valabilităţii produselor proaspete. Acest tip de ambalare are rolul de a controla conţinutul de oxigen şi dioxid de carbon din ambalaj pentru a limita procesele de respiraţie. În 1953 armata Statelor Unite a început derularea programului de iradiere a alimentelor, iar James Watson, Francis Crick şi Maurice Wilkins au descoperit structura de dublu helix a ADN, ceea ce a pus bazele geneticii şi a tehnicilor de recombinare a ADN-ului.
• Anii 1960 - în 1960 s-a inaugurat prima linie comercială pentru producerea alimentelor liofilizate. S-a introdus controlul computerizat al liniilor tehnologice din industria alimentară, ceea ce a dus la îmbunătăţirea calităţii produselor alimentare şi la creşterea eficienţei producţiei. FDA a aprobat iradierea pentru desinsecţie a grâului şi a făinii de grâu (1963), pentru inhibarea încolţirii cartofilor (1964) şi pentru a mări valabilitatea cartofilor (1965). Producătorii din industria alimentară au adoptat ambalarea aseptică.
• Anii 1970 - NASA şi U.S. Army au elaborat sistemul HACCP (Analiza aleatorie a punctelor critice de control) cu scopul de a mări securitatea şi calitatea alimentelor destinate astronauţilor. În 1973 s-a dezvoltat tehnica ADN recombinat.
• Anii 1980 - s-a introdus ambalarea în atmosferă modificată pentru a mări durata de păstrare a alimentelor şi a împiedica degradarea lor datorită proceselor de oxidare, deshidratare, pierderi de gramaj şi degradări datorită congelării. S-a extins la nivel naţional procesarea şi ambalarea aseptică. În 1985 FDA a aprobat procedeul de iradiere a cărnii de porc pentru a elimina Trichinella spiralis, pentru dezinfecţia şi/sau întârzierea coacerii legumelor şi fructelor proaspete (1986).
• Anii 1990 - Sistemul HACCP a început să fie adoptat pe scară largă de către producătorii din industria alimentară, în parte deoarece FDA a impus utilizarea sa în industria de prelucrare a peştelui (1995), iar USDA a impus utilizarea sa pentru carnea şi produsele din carne de pui (1996). FDA a aprobat utilizarea iradierii pentru controlul bacteriilor dăunătoare în carnea de pui proaspătă şi congelată (1990) şi în carnea roşie (1997).
Pentru a mări securitatea şi calitatea alimentelor s-au aplicat pasteurizarea ouălelor, încălzirea cu ajutorul curenţilor electrici (trecerea unui curent electric prin produs pentru a-l încălzi rapid la temperatura de sterilizare) şi pasteurizarea rapidă (încălzire rapidă şi răcire) a sucurilor proaspete. în 1998 a început să fie aplicată pe scară largă procesarea la mare presiune pentru produsele proaspete ambalate, cu scopul distrugerii microorganismelor dăunătoare fără a influenţa negativ aroma, aspectul sau valoarea nutritivă a produselor respective. S-a folosit pentru prima dată pasteurizarea în abur şi vacuumarea carcaselor de vită pentru a reduce riscul apariţiei unor microorganisme nedorite.
Chimozina, o enzimă obţinută prin inginerie genetică, a înlocuit cheagul în producţia industrială a
brânzeturilor, deoarece se obţine în cantităţi mari cu o calitate şi puritate constantă.
În domeniul ambalării, s-a elaborat sistemul de ambalare activă care interacţionează cu conţinutul ambalajului sau cu atmosfera internă din ambalaj, cu scopul menţinerii prospeţimii produsului. S-a aplicat pentru prima dată fortifierea produselor din cereale cu acid folic (1998) şi a sucului de portocale cu calciu.
... si ce se preconizează pentru noul mileniu ...
După o prealabilă privire în globul lor de cristal... oamenii de ştiinţă prezic pentru secolul următor
apariţia în supermarket-uri a sectoarelor specializate pentru alimentele funcţionale şi utilizarea medicamentelor pentru optimizarea aspectelor nutritive ale alimentaţiei.
Se prevăd aceste tendinţe deoarece oamenii deja au tendinţa de a cumpăra alimente în funcţie de valoarea lor nutritivă sau terapeutică (miere pentru răceală sau suc de afine pentru afecţiunile tractului urinar).
Alimentele funcţionale vor fi proiectate pentru a ameliora starea de sănătate a persoanelor cu boli cronice cum ar fi cancer, diabet, boli de inimă, boli circulatorii etc.
Dar nimic nu va putea înlocui plăcerea de a mânca alimentele preferate, singura diferenţă fiind că alimentaţia
va putea fi corectată.
Feb 11, 2000
|