câteva notiuni de MARKETING
l MARKETING si PUBLICITATE
Marketing Mix
Publicitatea ca activitate de marketing Strategia
de marketing. Planul de marketing
l RECLAMA Strategia
reclamei
l CONSUMATORII
MARKETING
ºi PUBLICITATE
I. Marketing Mix
Este un complex de activitãþi concentrate în jurul produsului/serviciului,
preþului, distribuþiei, publicitãþii.
1. Produsul/serviciul
Specialistul în marketing trebuie sã culeagã informaþii
de pe piaþã în legãturã cu produsele existente
deja în comerþ la categoria respectivã, precum ºi
informaþii privind nevoile nesatisfãcute ale cumpãrãtorilor,
aºteptãri, dorinþe, idealuri ce urmeazã a fi transformate
în avantaje competitive ale produsului ce urmeazã a fi introdus.
Produsul trebuie privit din perspectiva clientelei care urmãreºte
beneficii, satisfacþii concrete, dar ºi elemente imateriale
ce þin de funcþionalitatea socialã sau psihologicã
a produsului: prestigiul conferit posesorului de marca maºinii sale,
sentimentul propriei valori alimentat de posesia unei vile sau frecventarea
unui magazin de lux etc.
Produsul are o viaþã a sa: se naºte, se dezvoltã,
îmbãtrâneºte ºi în cele din urmã
moare. Creativitatea este esenþialã în prelungirea vieþii
produsului. Un specialist abil nu aºteaptã îmbãtrânirea
produsului pentru a reorienta producþia.
Strâns legat de produs este ºi ambalajul. Rolul sãu
este nu numai de a conþine ºi proteja produsul în timpul
transportului ci ºi de a atrage clientul asaltat cu oferte de produse
similare, de a-i comunica informaþii, de a-i stimula memoria, de
a-I declanºa stãri emoþionale ce pot contribui la decizia
de cumpãrare. Ambalajul poate permite vederea obiectului pe care
îl conþine sau poate purta imagini ale acestuia, este sigilat
sau nu, rigid ori flexibil, poate fi confecþionat din materiale refolosibile
pentru a câºtiga o calitate ecologicã.
2. Preþul
Promovarea prin preþ raporteazã produsul la posibilitãþile
financiare ale clientelei, þinând seama de factorii de piaþã
(concurenþa, limitele în care oscileazã preþurile
la fiecare categorie de produse), de factorii psihologici (acceptabilitate
socialã, prestigiu) ce intervin în decizia de cumpãrare,
dar ºi de nivelul de profit urmãrit de investitori.
Cadrul în care are loc jocul de preþ este dat de preþurile
reper (maxim, minim ºi mediu de referinþã). Preþurile
aflate între nivelul maxim ºi cel minim, în zona consideratã
“de acceptabilitate”, sunt denumite preþuri de asimilare, iar cele
aflate dincolo de aceste praguri sunt denumite preþuri de contrast
ºi sunt percepute ca indicii fie de proastã calitate, fie ca
practicã de speculã.
Una din metodele de preþuire folosite curent de ofertanþi
este de a lua “crema pieþei” prin lansarea produsului la un preþ
ridicat, indicând astfel o calitate superioarã, în speranþa
atragerii clientelei cu venituri mari. Dupã acreditarea produsului
pe piaþã, preþul lui poate fi coborât pentru a
atrage ºi alte categorii de cumpãrãtori. O asemenea
procedurã prezintã însã riscul diminuãrii
încrederii clienþilor în calitatea produsului.
3.Distribuþia
Poate fi:
-
Exclusivã – printr-un singur punct (magazin);
-
Selectivã – prin mai multe puncte de vânzare dar printr-o
reþea de distribuire limitatã;
-
Intensivã – urmãreºte acoperirea la maximum a pieþei.
4.Publicitatea
Este un ansamblu de acþiuni ºi mijloace de informare ºi
atragere a cumpãrãtorilor potenþiali cãtre punctele
de vânzare, în vederea satisfacerii nevoilor ºi dorinþelor
acestora ºi, implicit, a creºterii eficienþei economice
a activitãþii întreprinderilor producãtoare.
II. Publicitatea ca activitate de marketing
1. Agenþiile de vânzãri
Sunt veriga de legãturã dintre clienþi ºi produs,
este personalul care se ocupã de vânzãri.
2. Reclama
Are rolul de a forma sau schimba atitudinea cumpãrãtorilor
faþã de produs/serviciu sau faþã de o idee, pânã
la inducerea dorinþei de acþiune.
Experienþa a demonstrat faptul cã reclama este utilã
mai ales în lansarea noilor produse/servicii/idei. Ea constituie
instrumentul optim de familiarizare a publicului cu atributele obiectului
introdus pe piaþã, de sensibilizare a potenþialilor
clienþi prin beneficiile oferite, de stimulare a curiozitãþii
ºi dorinþei oamenilor de a încerca ceva nou ºi de
inhibare, prin garanþii, mãrturii ºi demonstraþii
ale fricii lor de schimbare.
3. Stimulentele de vânzare
În promovarea mãrfurilor sau serviciilor cunoscute, mai eficiente
decât reclama sunt stimulentele de vânzare, adresate nu numai
cumpãrãtorilor, ci ºi intermediarilor (angrosiºti,
vânzãtori). Este vorba aici de avantaje concrete, materiale,
sub formã de
-
reduceri de preþuri,
-
cupoane pentru achiziþii ulterioare etc.
Spre deosebire de reclamã, al cãrei efect se produce dupã
o perioadã de timp ºi constã în formarea ºi/sau
întreþinerea ori modificarea imaginii obiectului, stimulentele
de vânzare au un efect imediat.
4. Relaþiile publice
Rolul lor este de a influenþa atitudinea consumatorilor prin crearea
de imagine favorabilã firmei sau produselor proprii. Acest obiectiv
poate fi atins prin atragerea participãrii ºi atenþiei
presei (simpozioane, vizitarea diverselor unitãþi ale firmei)
ºi evenimente agreabile (preferabil ºi informative) pentru a
crea simpatie, acþionând la nivel emoþional sau chiar
subconºtient (ceremonii aniversare, baluri, coktailuri, excursii).
III. Strategia de marketing. Planul de marketing
Planul de marketing consacrat în economia americanã se bazeazã
pe evaluarea situaþiei.
Analiza permite identificarea problemelor de marketing ºi a oportunitãþilor,
pe baza cãrora se stabilesc obiectivele campaniei de promovare în
termeni de volum de vânzãri, profituri ºi/sau poziþie
pe piaþã în raport cu concurenþa.
Pentru realizarea obiectivelor trebuie dezvoltatã o strategie.
O strategie clasicã se referã la:
-
pieþe, în sens de categorii socio-demografice de clientelã
ºi de spaþii geografice vizate. Exemplu…………………
-
diferenþierea produsului sau serviciului (individualizarea, specificitatea,
marca sa). Exemplu…………………..
-
canalele de distribuþie;
-
preþuri;
-
cooperare între facturii implicaþi în promovarea produsului
(de la manageri ºi designeri pânã la vânzãtori).
Toate aceste demersuri se finalizeazã cu un program de implementare,
ce prevede eºalonarea în timp a acþiunilor preconizate,
bugetul de marketing, modalitãþile de analizã a efectelor
campaniei ºi feedback-ul.
RECLAMA
Reclama este un mesaj plãtit de un sponsor, intermediat de mijloacele
de comunicare în masã ºi creat în scopul influenþãrii
consumatorilor. Reclama urmãreºte stimularea interesului sau
schimbarea atitudinii faþã de produs ºi inducerea dorinþei
de acþiune.
Reclama nu este o simplã chestiune de inspiraþie, ci rodul
unei cercetãri prealabile ºi al dezvoltãrii sistematice
de variante care se testeazã ºi se amelioreazã.
Reclama urmãreºte:
-
1.Eficientizarea afacerii prin penetrarea pe mai multe pieþe ºi
prin atragerea de noi clienþi, sau/ºi prin dominarea firmelor
concurente;
-
2.Profituri imediate prin stimularea vânzãrilor ºi recuperarea
banilor investiþi în publicitate;
-
3.Promovarea imaginii pozitive a firmei ºi/sau produsului/serviciului
oferit.
Strategia reclamei
Orice program de reclamã începe cu analiza situaþiei
în care se aflã firma ºi produsele sale în raport
cu firmele ºi produsele competitoare. Pe baza rezultatelor analizei
se pot stabili obiectivele concrete ale reclamei sau campaniei de reclamã.
Aceste obiective sunt strâns legate de funcþiile specifice
reclamei, de consumatorii-þintã ºi de mediile de comunicare
pe care ei le preferã.
Obiectivele reclamei pot fi:
-
introducerea unui produs/serviciu sau a unei idei pe piaþã
(crearea de imagine);
-
schimbarea de imagine a unui produs, a unei mãrci sau a unei firme;
-
schimbarea poziþiei relative a diferitelor produse sau servicii pe
o anumitã piaþã;
-
crearea sau schimbarea publicului consumator;
-
creºterea vânzãrilor în interval scurt, mediu sau
pe termen lung, prin modificarea comportamentului de cumpãrare al
unui segment de public sau al publicului în general.
Funcþiile reclamei sunt:
-
de comunicare (transmitere de informaþii pentru a facilita
relaþia dintre ofertant ºi clientelã);
-
socialã ( faciliteazã diseminarea rapidã a inovaþiilor
tehnice ºi a ideilor noi, de care profitã în egalã
mãsurã agenþii economici ºi publicul cumpãrãtor);
-
esteticã (reclamele bine realizate din punct de vedere artistic
cultivã sensibilitatea ºi gustul publicului cumpãrãtor);
-
politicã (se poate vorbi de o conºtientizare de cãtre
consumatori a puterii lor de influenþã, - prin simplul act
de cumpãrare, dar ºi prin presiunile la nivel legislativ –
echilibrul de forþe pe piaþã).
Publicul vizat. Important pentru fiecare emiþãtor de reclamã
este sã stabileascã importanþa diferitelor segmente
de public în raport cu interesele sale, sã identifice atitudinile
lor faþã de problemele sale ºi sã conceapã
mesajele ºi distribuþia mesajelor în funcþie de
aceste repere.
Mediile de difuzare. Opþiunea pentru un mediu de difuzare sau
altul se bazeazã pe trei considerente majore:
-
preferinþele cumpãrãtorilor þintã pentru
anumite medii;
-
costurile de difuzare prin diferite medii;
-
contextul pe care îl oferã reclamei fiecare mediu în
parte.
CONSUMATORII
Sondajele de opinie au demonstrat cã sensibilitatea publicului consumator
din România de a sesiza esenþa unui mesaj publicitar, valenþele
estetice ºi emoþionale ale unei reclame este mare.
Receptivitatea consumatorilor faþã de o reclamã este
influenþatã atât de factori individuali cât
ºi de factori de mediu ce pot acþiona în favoarea
sau defavoarea reclamei.
Factorii de mediu care mediazã influenþa reclamei asupra
opþiunilor de consum:
| 1. Puterea de cumpãrare/nivelul de trai |
55,4%
|
| 2. Grupul de prieteni, cunoºtinþele apropiate |
28,1%
|
| 3. Nivelul de culturã ºi civilizaþie al colectivitãþii |
26,5%
|
| 4. Mentalitãþi, tradiþii, obiceiuri de consum |
21,4%
|
| 5. Tendinþele modei |
20,0%
|
| 6. Familia |
16,4%
|
| 7. Celebritãþile, VIP-urile |
15,6%
|
| 8. Modul ºi stilul de viaþã |
8,0%
|
| 9. Conjunctura economicã internaþionalã |
7,6%
|
| 10. Mediul politic |
4,6%
|
| 11. Fenomene economice negative (ºomaj, inflaþie) |
3,8%
|
17 aprilie 1999