ANAMOB Home Page
Lobby
SEARCH ANAMOB SITE


"Buba" mesentericus

Când să credem și noi că toate relele din această vară caniculară au trecut, iată că și-a făcut apariția un nou inamic public - Bacillus mesentericus - care a pus întreaga presă românească pe jar. S-au făcut afirmații panicarde de către persoane cu funcții de răspundere cum că grâul românesc este infectat de ani de zile cu acest microb... Cum de nu ne-am prăpdit până acum? m-am mirat eu.

Căutând informații referitoare la acest bacil am dat peste o situație surprinzătoare și... nu prea. În cazul nerespectării unor condiții igienico-sanitare, acest mesentericus se dezvoltă și determină la pâine "boala întinderii". Peste tot în lume, aceasta este o situație extrem de rară - numai în România este o altă calamitate care ne-a lovit din senin, ca și ninsoarea, canicula, ploaia, atacul lăcustelor și cărăbușilor și multe altele care arată clar că natura are ce are noi...

Ce spun specialiștii?

Cotrobăind prin literatura de specialitate (cu care se presupune că toți... specialiștii sunt la curent) iată ce am descoperit:

Cerealele prezintă în mod normal la suprafața boabelor o microfloră bogată, formată din microorganisme mai mult sau mai puțin inofensive. Microorganismele se atașează pe suprafața boabelor în cursul creșterii plantelor, al formării boabelor, la recoltare, transport și depozitare. Această microfloră este inofensivă și se reduce treptat dacă manipularea și depozitarea cerealelor se face corespunzător (umiditate <14%, aerare pentru evitarea creșterii temperaturii peste limita normală etc.).

În procesul de măciniș, prin curățirea cerealelor se elimină o mare parte din aceste microorganisme, atât în curățitoria neagră � prin îndepărtarea paleelor, prafului, semințelor de buruieni, boabelor sparte și a celor alterate � cât și în curățitoria albă � prin pregătirea și condiționarea grâului pentru măciniș.

Făina rezultată nu este liberă de microorganisme. Trebuie să se înțeleagă foarte bine că nimic în această lume nu este lipsit de microorganisme, decât dacă este sterilizat și ambalat ermetic. Făina nefiind sterilă, în ea se regăsesc, în mare, microorganismele din microflora cerealelor. Cu cât extracția făinii este mai mare, cu atât este mai mare și numărul de microorganisme pe gram. La fel ca în situația cerealelor, dacă se respectă condițiile de depozitare � adică umiditatea făinii <14% și umiditatea relativă a aerului <70�75%, aerarea depozitului etc. � această microfloră este inofensivă și nu degradează calitățile tehnologice și alimentare ale făinii.

Fabricarea pâinii și produselor de panificație este de fapt o biotehnologie în care se folosesc o serie de microorganisme:

  • drojdia de panificație - responsabilă de afânarea (creșterea) produselor de panificație
  • bacteriile lactice - care se folosesc ca agenți de fermentație lactică în cazul fabricării pâinii cu maiele acide, pentru scăderea naturală a pH-ului
Pe lângă aceste microorganisme utile, în procesul de fabricație apar și alte microorganisme provenite din făină, sare, apă și celelalte materii prime folosite. Dacă procesul tehnologic este condus corect și parametrii (temperaturi, umiditate etc.) sunt menținuți în limitele recomandate de instrucțiunile tehnologice, nu se dezvoltă microorganismele dăunătoare (bacterii, mucegaiuri, drojdii). 



Marea majoritate a microorganismelor sunt inactivate la coacere, datorită temperaturilor mari. Rezistă doar acele microorganisme care pot trece în faza de spori.

După coacere, suprafața pâinii este practic sterilă, dar în timpul perioadei de răcire și depozitare, pe pâine se depun microorganisme prezente în aerul incintelor de depozitare și prin intermediul mâinilor celor care manipulează pâinea.

Pentru a împiedica această microfloră de contaminare să acționeze, se recomandă ca depozitele de pâine să fie climatizate și umiditatea relativă a aerului să fie de circa 70%. De asemenea, se impune păstrarea unei igiene foarte stricte a depozitelor, precum și a personalului care manipulează pâinea.

După aceste generalități privind existența microorganismelor în cereale, făină și în panificație, să vorbim puțin despre acest nou inamic public nr.1.

Bacillus mesentericus

Bacillus mesentericus este o bacterie prezentă în mod normal în microflora cerealelor. În condiții nefavorabile de mediu (temperatură, umiditate, pH) trece din stare vegetativă în stare sporulată. Dacă cerealele și făina sunt depozitate la temperaturi și umidități ridicate � care favorizează dezvoltarea microorganismelor și în cele din urmă �încingerea� produselor respective � încărcătura cerealelor și făinii cu Bacillus mesentericus depășește limitele normale. Dacă concentrația de spori depășește 1000 de celule/g apare așa numita boală a întinderii la pâine.

Și acum puțină chimie...

Boala întinderii apare în pâinea în care, după coacere, rămân viabili o cantitate importantă de endospori bacterieni. Boala este mai frecvent întâlnită la făina albă în perioada de vară și se manifestă efectiv după 24-48 ore după coacere, deci când deja produsul este în mâna consumatorilor. Deși bacilul care determină boala întinderii este inactivat la temperaturi ridicate, sporii săi rezistă, în general, la temperaturile normale de coacere. După răcirea pâinii, sporii care au rezistat trec din faza sporulată în faza vegetativă și se multiplică cu o viteză foarte mare. Enzimele produse de această bacterie determină ruperea lanțurilor proteice din miezul pâinii, transformându-l într-o masă cleioasă, cu o colorație maronie. În același timp, miezul are un miros dulceag, de fructe stricate, sesizat la ruperea pâinii.

Când boala este mai avansată, la rupere se observă niște fire foarte subțiri � are loc întinderea � deoarece bacteriile sporulate au enzime proteolitice care degradează glutenul și acesta se întinde în fire. Apoi are loc și hidroliza amidonului, deoarece într-o pâine bolnavă are loc o scădere a conținutului de amidon de la 64 la 16%. Ca urmare, în pâine apar goluri, are culoare închisă, atât datorită melanoidinelor cât și datorită unui pigment cenușiu produs de bacterii.

Boala este mai frecventă vara, răcirea pâinii de la 45C la 25C (intervalul optim de dezvoltare al acestor bacterii) făcându-se mai lent datorită temperaturilor ambientale mari. Prin activitatea acestor bacterii întreaga pâine este alterată și nu mai poate fi consumată, generând tulburări digestive.

Apariția infectării cu mesentericus este determinată atât de prezența acestui microorganism în produs � introdus odată cu făina și celelalte ingrediente care au fost infectate � cât și de condițiile tehnologice ce pot influența dezvoltarea sa. Într-adevăr, cu cât numărul de spori prezenți este mai mare, cu atât sunt mai multe șanse ca acest bacil să se dezvolte în pâine. 




Totuși, influența cea mai mare în dezvoltarea și multiplicarea sa îl au condițiile favorabile de mediu.

În afară de sursele indicate mai sus o altă posibilă sursă de infectare este pâinea veche din care multe brutării produc crutoane, pesmet etc. Frecvent, aceste produse sunt infectate cu mucegaiuri / spori de bacterii, care se răspândesc rapid în brutărie odată ce produsele au fost scoase din ambalaj.

Determinarea gradului de infectare

al făinii cu Bacillus mesentericus se poate face în două moduri:
  • microbiologic (prelevare de probe, realizare de culturi, termostatarea acestor culturi și numărarea coloniilor)
  • prin realizarea probelor de coacere și păstrarea acestora la temperaturi de 30�40oC și o umiditate relativă de minim 75% (termostatare) timp de 24�72 ore. După cel puțin 24 ore apar primele semne de boală. În funcție de rezultatele acestor probe de coacere se iau măsuri pentru împiedicarea răspândirii infecției. Este o metodă simplă și la îndemâna oricărui brutar.
  • Este mai ușor de prevenit decât de combătut

    După cum am văzut, cele mai importante metode de prevenire a infecției cu bacterii și mucegaiuri sunt:
  • respectarea strictă a condițiilor igienico-sanitare în sălile de producție
  • respectarea instrucțiunilor tehnologice de depozitare, manipulare, transport și prelucrare a făinurilor și cerealelor din care se obțin acestea.
  • Pe lângă aceste măsuri se mai recomandă:

  • Răcirea rapidă a pâinii și consumarea ei în stare proaspătă
  • Realizarea de amestecuri � pentru a reduce concentrația sporilor sub 200/g se poate amesteca făina infectată cu făină de bună calitate
  • Fermentarea rapidă a drojdiei � procesul este intensificat prin reducerea pH�ului la valori de 5,0� 5,2 la care dezvoltarea bacteriilor și mucegaiurilor este foarte mult încetinită, comparabil cu pH�ul obișnuit de 5,4�5,7. Cel mai ușor aceasta se realizează prin adăugarea a 0,5�1,0% oțet alimentar (9% aciditate) raportat la făină. Același efect se obține prin folosirea unei sări acide, cum ar fi fosfatul acid de calciu, în proporție de 227 g la 45 kg făină (0,5% raportat la făină).
  • Folosirea inhibitorilor de bacterii și mucegaiuri � cei mai utilizați inhibitori pentru bacterii și mucegaiuri sunt propionatul de calciu � E 282 � (pentru produsele afânate cu drojdie) și propionatul de sodiu (pentru produsele afânate chimic), folosiți în proporție de 142 g la 45 kg făină (0,3% raportat la făină).
  • Concluzii

    Bacillus mesentericus este prezent în mod normal pe suprafața boabelor de cereale, deci nu putem spune că grâul românesc este infectat în mod special. E ca și cum am spune că de ani de zile apa pe care o bem conține 67% hidrogen...

    Oricât de neplăcut ar fi, în jurul nostru există o serie întreagă de organisme microscopice, microorganisme. Nerespectarea celor mai elementare norme sanitare și de igienă determină deteriorarea produselor de panificație, iar măsurile de remediere implică un volum mult mai mare de muncă și costuri decât prevenirea infectării.

    Păstrarea și lărgirea cercului de clienți ai firmei dvs. se poate realiza numai fabricând produse de calitate, cu respectarea normelor igienico-sanitare.

    [A.C. @ANAMOB]



















    August 14, 1998